30 mai - 1 iunie 2019
J-S
10.00-19.00
Centrul de conferințe
Crystal Palace Ballrooms
București

Interviuri

• Despre Conferința Națională de Cardiologie în Medicina Generală

Prof. Dr. Mircea CINTEZĂ - Președinte Conferință

• HTA la gravide

Prof. Dr. Dan-Dominic IONESCU

• Despre infarct

Prof. Dr. Dan-Dominic IONESCU

• Ministerul inimii

Prof. Dr. Dan-Dominic IONESCU

Interviuri realizate de Isabela Vasile/Rouge Media

„Mesajul meu este că un medic specialist poate să puna un diagnostic, dar urmărirea efectului tratamentului trebuie făcută de medicul de familie. Dacă spunem că peste 50% dintre adulți sunt bolnavi de hipertensiune arterială, și sunt câteva milioane în România, numai medicii de familie pot să îi aibă în grijă și pot să urmeze tratamentul, pentru că, în fond, tratamentul cere doar conștiinciozitate, nu neapărat investigații sofisticate. Eu sunt specialist cardiolog și principala mea preocupare (a noastră, de fapt) este să colaborăm cu medicii de familie pentru că, prin ei, ceea ce știe medicina mai nou poate să fie aplicat la întreaga populație. (...)

În fiecare an avem o conferință națională de cardiologie cu medicii de familie (Conferința Națională de Cardiologie în Medicina Generală), cu scopul de a reduce impactul prost al bolilor cardiovasculare asupra sănătății românilor”

Prof. Dr. Mircea CINTEZĂ, Președinte al Conferinței Naționale de Cardiologie în Medicina Generală

Prof. Dr. Adrian RESTIAN, Președinte Societatea Academică de Medicină a Familiei
interviu acordat TVR1 pentru Emisiunea Vreau să fiu sănătos!

Bolile cronice au ca factor de cauzalitate un stil de viață complet nesănătos. Dar dacă stilul de viață este vinovat, atunci care este rolul geneticii?

R: Domnule profesor, ce este epigenetica?
Prof. Dr. Adrian Restian: Pentru a înțelege ce este epigenetica, doresc mai întâi să fac o precizare: vorbiți despre un stil de viață sănătos. Noi toți vorbim despre un stil de viață sănătos! Noi toți acceptăm că bolile cronice cu care ne confruntăm și care afectează mai mult de jumătate din omenire au ca factor de cauzalitate acest stil de viață complet nesănătos. Întrebarea care se pune este aceasta: Dacă stilul de viață este vinovat, atunci care este rolul geneticii? Noi moștenim de la părinții noștri niște gene și, cu ocazia aceasta, moștenim și niște caractere. Suntem blonzi, bruneți înalți sau scunzi și… putem moșteni și niște boli. Atunci care este relația dintre stilul de viață și factorii genetici?
Unii geneticieni - ca Richard Dawkins  - spun că organismul nostru dansează după cum îi cântă genele, ceea ce nu este adevărat. Nici gemenii monozigoți nu fac aceleași boli, fiecare om e cu boala lui și cu genele lui. Aproape 80% dintre malformațiile cardiace au cauze multifactoriale, restul de 20% având cauze genetice (sunt determinate de anomalii cromozomiale și afecțiuni monogenice).
E până la urmă un joc între aceste două domenii largi. Genetica poate să producă anumite boli: toate cancerele au o componentă genetică și aproape toate bolile au o componentă genetică. Și mediul poate să producă anumite boli. Atunci cum se împacă aceste două afirmații? Cum ne distruge viața această colaborare? De ce uneori intervine genetica, de ce alteori factorii de mediu? Pe scurt, după ce s-a ajuns la descifrarea genomului uman, s-au redescoperit niște mecanisme care reglează genele. Dacă noi putem avea niște gene patogene de la părinții noștri, nu întotdeauna ele vor putea produce boala, deoarece ele vor putea fi inhibate sau activate de niște factori epigenetici cum ar fi metilarea etc.

R. Deținând această informație, ce putem face?
Putem face foarte multe lucruri. Epigenetica este interfața dintre genom și medic. Mediul influențează genele? Da și nu! Radiațiile solare, factorii cancerigeni produc mutații, dar pot influența indirect, activând sau inhibând anumite gene în funcție de structurile noastre profunde, de mediu, ex. Cancerul și toate bolile, cum spuneam, au o componentă epigenetică, iar echilibrul este menținut doar de factorii epigenetici. (…)

Prof. Dr. Adrian Restian, Președintele Societății Academice de Medicină de Familie, face parte din Consiliul științific al Conferinței Naționale de Cardiologie în medicina generală, ediția a XIII-a, București, 2019

Prof. Dr. Mircea CINTEZĂ, Președinte Conferință
interviu acordat pentru România Liberă

Hipertensiunea arterială trebuie tratată cu mintea, cu judecata, nu cu simțurile!

R: Domnule Prof. Dr. Mircea Cinteză, sunteți un militant pentru prevenția bolilor cardiovasculare. Ce presupune această prevenție?
Prof. Dr. Mircea CINTEZĂ: Ceea ce mă întrebați este meseria mea de mai bine de 40 de ani - și anume să încerc să conving lumea că bolile cardiovasculare, care sunt principala cauză de moarte la noi în țară, pot fi prevenite, și este infinit mai simplu sa facem lucrul acesta în cazul bolilor cardiovasculare decât pentru alte boli. Față de cancer, competitorul principal al bolilor cardiovasculare la capitolul mortalitate, acestea din urmă pot fi prevenite!
Bolile cardiovasculare se manifestă prin atacuri cardiace sau atacuri cerebrale, dar care nu apar din senin decât rareori! Însă ele apar când neglijăm boli care nu dau simptome și pe care legendele le etichetează ca fiind simptomatice: de exemplu, hipertensiunea arterială. Mulți se plâng de dureri de cap și că le-a crescut tensiunea la 16. Este fals! Tensiunea arterială nu dă simptome decât atunci când crește peste 20, iar durerile de cap sau amețelile apar din alte motive: organismul este iritat că suferă și își crește tensiunea arterială.
Mesajul meu este că hipertensiunea arterială trebuie tratată cu mintea, cu judecata, nu cu simțurile!
Hipertensiunea arterială apare la peste jumătate din populația adultă. Neavând simptome, mulți o neglijează. Ori un tratament cu o pastilă sau două luate în permanență – hipertensiunea arterială nu se vindecă! – poate să împiedice acțiunea ei proastă pe vase și, deci, să împiedice accidentul vascular cerebral și infarctul de miocard.
Regula spune că la peste 35 de ani trebuie făcut un control la 2 ani, iar la peste 50 de ani, un control anual (aici, dublate de un set de analize de bază, prin medicul de familie, deoarece aceste analize sunt gratuite și doar dacă ceva este în neregulă acestea trebuie să conducă la o atitudine medicală mai activă decât un control de rutină). Sunt 15 analize de bază gratuite: hemoleucograma, glicemia, colesterolul cu fracțiunile lui, ureea, creatinina, 2-3 teste pentru ficat.

R. Care sunt factorii de risc în cazul bolilor cardiovasculare? Și cum se implică medicii de familie în prevenția acestora? La nivel internațional, acest rol este unul de prim-plan, medicul de familie inițiază și monitorizează tratamentul etc.
Prof. Dr. Mircea CINTEZĂ: Printre factorii de risc se numără: fumatul, diabetul zaharat (care nu dă simptome, dar care roade vasele de sânge pe dinăuntru) și nu numai acestea.
Un medic specialist poate să puna un diagnostic, dar urmărirea efectului tratamentului trebuie făcută de medicul de familie. Dacă spunem că peste 50% dintre adulți sunt bolnavi de hipertensiune arterială, și sunt câteva milioane în România, numai medicii de familie pot să îi aibă în grijă și pot să urmeze tratamentul, pentru că, în fond, tratamentul cere doar conștiinciozitate, nu neapărat investigații sofisticate. Odată instalate bolile cardiovasculare, ele durează, în general, toată viața, iar medicul de familie însoțește acest proces: este ceea ce se cheamă complianța bolnavului. Cardiologul apare din când în când în viața pacientului, pe când medicul de familie apare lună de lună!
Eu sunt specialist cardiolog și principala mea preocupare (a noastră, de fapt) este să colaborăm cu medicii de familie pentru că, prin ei, ceea ce știe medicina actuală poate să fie aplicat la întreaga populație. Ameliorarea și prevenția reală a bolilor cardiovasculare se pot face doar printr-o medicină de masă, adică acea medicină aplicabilă multor sute de mii de oameni cu ajutorul medicilor de familie.

R. Domnule Prof. Dr. Mircea Cinteză, veți prezida în curând Conferința Națională de Cardiologie în Medicina Generala, eveniment aflat la a XIII-a ediție anul acesta.
Prof. Dr. Mircea CINTEZĂ: În fiecare an avem o conferință națională de cardiologie cu medicii de familie (Conferința Națională de Cardiologie în Medicina Generală), cu scopul de a reduce impactul prost al bolilor cardiovasculare asupra sănătății românilor. Așa că îi așteptăm pe colegii noștri cu întrebări, dar și cu soluții la problematicile bolilor cardiovasculare în practica medicală.

Prof. Dr. Mircea CINTEZĂ, Președinte Conferință
interviu acordat ProTV pentru emisiunea Vorbește lumea!